Worshop “Cross Press”, ediţia a doua: Lecţii de jurnalism şi istorie pentru ziariştii, elevii şi studenţii din Arad

aug 06, 13 Worshop “Cross Press”, ediţia a doua: Lecţii de jurnalism şi istorie pentru ziariştii, elevii şi studenţii din Arad

Cea de-a doua ediţie a work-shop-ului “Cross Press”, organizat de Primăria municipiului Arad, în cadrul proiectului “Serviciu comun de presă pentru mai buna informare a populaţiei transfrontaliere”, finaţat cu fonduri europene, a avut loc, luni şi marţi, la Arad, în prezenţa a numeroşi elevi şi studenţi.

Prima zi

În deschiderea lucrărilor work-shop-ului, Corina Drăghici, managerului proiectului, a făcut o scurtă descriere a acestuia subliniind importanţa schimbului de informaţii în zona transfrontalieră.
Apoi, Szegedi Balázs, preşedintele Asociaţiei Turistice şi de Servicii Sociale din Bekes-Sud (Ungaria), a subliniat importanţa acestui proiect în cadrul cooperării ţărilor membre UE.
“Zona de frontieră a fost, în trecut, o zonă de conflicte. Cu timpul, ne-am dat seama că numai împreună putem ajunge departe şi am visat o Europă unită. A trăi într-o zonă transfrontalieră este un avantaj prin faptul că putem învăţa unii de la alţii. Ca cetăţeni ai UE sunt sigur că una dintre cheile succesului este de a ne cunoaşte, de a colabora cu partenerii noştri. Societatea civilă de o parte şi de alta a graniţei a oferit numeroase exemple de cooperare, unul dintre acestea fiind proiectul de faţă, care ajută la transmiterea informaţiilor în cele două localităţi partenere”, a spus Szegedi Balazs.
Prima dezbatere din cadrul work-shop-ului a fost oferită de lect.univ.dr. Adrian Păcurar, de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative a Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”. Tema acesteia, “Accesul la informaţie şi construcţia identităţii zonelor transfrontaliere”, a avut la bază Convenţia-cadru privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor sau autorităţilor transfrontaliere care s-a semnat, în 1980, la Madrid.
“Prin programul de cooperare Ungaria – România 2007-2013 judeţele din regiunea transfrontalieră au avut la dispoziţie un buget de 250 de milioane de euro. Exerciţiul financiar al programului este pe sfârşit şi nu ştiu dacă s-au cheltuit toţi aceşti bani. Însă, din datele statistice pe care le avem la dispoziţie, reiese faptul că s-au derulat proiecte pentru sprijinirea pieţei muncii, pentru utilizarea transfrontalieră a serviciilor medicale, pentru infrastructură şi nu numai. În schimb, mi se pare trist că nu s-a reuşit cuplarea României la sistemul de autostrăzi din ţara vecină, în condiţiile în care Ungaria a reuşit să finanţeze prin acest program construcţia a două autostrăzi, M3 şi M5”, a exemplificat Adrian Păcurar.
Lector. univ. dr. Notaros Lajos, de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale a Universităţii “Aurel Vlaicu” a vorbit despre “Deconstrucţia limbajului dublu, o şansă pentru jurnalismul transfrontalier”.
“În cazul nostru, al României şi Ungariei, putem vorbi despre o barieră lingvistică puternică, pentru că e vorba de două limbi care strict interacţionează, dar nu se întâlnesc niciodată: româna, o limbă neo-latină şi maghiara, discutabil, o limbă turcică sau fino-ugrică, două limbi complet diferite. Trecerea dintr-o limbă în alta este problematică atât pentru unguri să înveţe româneşte cât şi pentru români să înveţe maghiara. Teoria limbajului dublu nu prea există sau este o teorie în curs de formare cu valenţe mai mult literare. În literatură s-a abordat mai mult acest lucru. Limbajul dublu se referă la ceva şi mai simplu şi mai complicat. Limbajul dublu se naşte în tine însuţi, când te minţi. Limbajul dublu este absolut generalizat în societăţile închise. În presa care doreşte să treacă dincolo de capcanele limbajului dublu o comunicare autentică merge pe ideea exprimării binelui, a realităţii, aşa cum este ea”, a spus Notaros Lajos

Ziua a doua

În prezenţa consultanţilor proiectului, Horváth Krisztián şi Péntek Katalin, din Ungaria, dar şi a numeroşi elevi şi studenţi s-au prezentat trei dezbateri despre subiecte de actualitate din mass-media dar şi despre personalităţi care şi-au desfăşurat activitatea la Arad, dar s-au născut pe teritoriul Ungariei.
Astfel, conf. univ. dr. Carmen Neamţu de la Facultatea de de Ştiinţe Umaniste şi Sociale a Universităţii “Aurel Vlaicu” a vorbit despre şansele de redresare a presei scrise în prelegerea “Mass Media în criză. O privire asupra presei scrise”.
“Cauzele crizei în presa scrisă trebuie căutate în transfromarea conceptelor de bază. Conceptul de informaţie şi conceptul de selecţie a informaţiilor s-au modificat în ultimii ani. S-a modificat ideea de informaţie, în sensul că în zilele noastre, lumea este din ce în ce mai complexă, sunt din ce în ce mai multe probleme şi, cu toate acestea, discursul jurnalistului este simplificat. Toate ziarele, practic, au foarte multe ştiri şi foarte scurte. Textele nu mai sunt foarte lungi. Sunt din ce în ce mai scurte. Paradoxul este că viaţa e din ce în ce mai complicată iar presa e din ce în ce mai simplistă”, a explicat Carmen Neamţu, care a adăugat că ziarele au devenit ecoul televiziunilor şi copiază formatele de televiziune.
“Presa scrisă va reuşi să supravieţuiască dacă va reveni la funcţia ei de bază. Adică, dacă nu va oferi doar informaţie scurtă şi seacă, aşa cum transmit şi televiziunile şi radioul ci dacă va oferi, pe lângă aceste ştiri scurte, un interviu inteligent, un reportaj care să mă facă să aud, să văd, să simt ce a trăit ziaristul respectiv, o anchetă dusă până la capăt”, a mai susţinut Carmen Neamţu.
La rândul său, lect. univ.dr. Virgiliu Jireghie, de la Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative a Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, a evocat personalitatea a două personalităţi care au scris istorie în Arad, chiar dacă s-au născut dincolo de graniţele ţării, Moise Nicoară şi Gheorghe Pomuţ.
În închiderea work-shop-ului, cei prezenţi au putut asista la dezbaterea cu tema “Impactul new-media pentru dezvoltarea durabilă” susţinută de Bianca Son, preşedintele Asociaţiei ProgressOn Youth Power.
La final, elevii claselor a XI-a D şi a XII-a D de la Liceul Pedagogic “Dimitrie Ţichindeal” şi studenţii la Jurnalism au primit din partea Primăriei, diplome de participare.
Următorul work-shop din cadrul acestui proiect va avea loc în luna decembrie.

Foto: seminar
seminar1

Ce îşi doresc elevii de la cooperarea transfrontalieră

Elevii claselor a XI-a D şi a XII-a D de la Liceul Pedagogic “Dimitrie Ţichindeal” din Arad şi studenţii anului II, profilul “Jurnalism” de la UAV au avut ocazia să dezbată, pe grupuri de lucru, şi să expună ce şi-ar dori ei să se materializeze în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră.
În cazul de faţă, elevii şi-au dorit accentuarea schimburilor interculturale de o parte şi de alta a graniţei, organizarea de tabere culturale şi schimburi de experienţă, care să aibă ca tematică tradiţiile din zonele transfrontaliere, organizarea de activităţi educative pentru dezvoltarea capacităţii educaţionale a elevilor în oraşele situate de o parte şi de alta a graniţei. De asemenea, elevii au precizat că şi-ar dori crearea unui site cu ştiri de interes transfrontalier, dar şi schimburi de experienţă între agricultori, dat fiind faptul că în ţara vecină se face o agricultură performantă.