Ziua de „Sfântul Mihail”

szept 29, 12 Ziua de „Sfântul Mihail”

De Sfântul Mihail, pe data de 29 septembrie a fiecărui an, biserica îşi aminteşte de Sfântul Arhanghel Mihail. Potrivit tradiției, el este cel care însoţeşte şi judecă sufletele care trec pe lumea de dincolo. Fiind îngerul judecăţii de apoi, acesta pune în balanţă faptele bune şi rele ale sufletelor trecute. De aici provine şi denumirea de caii de dric ai lui Sfântu Mihail. Cultul său a apărut prima dată în Biserica Răsăriteană, dar s-a răspândit ulterior în întreaga Europă. În perioada Ungariei medievale, începând din timpul Sfântului Ştefan, acesta s-a bucurat de un cult deosebit. Până la mijlocul secolului XVIII, această zi era o sărbătoare obligatorie.

Zilele Sfântul Mihail şi Sfântului Gheorghe (data de la care se scoteau animalele pe păşuni), respectiv Sfântul Petru (începerea recoltatului) sunt cele mai importante sărbători agricole, deoarece în acestă zi, se reîntorceau animalele de la pășunatul de vară (bovinele de exemplu). În multe locuri începând cu acestă dată începea şi recoltarea porumbului. În acestă zi se făceau de obicei şi tocmelile anuale cu ciobanii (privind sezonul încheiat respectiv angajamentele anului viitor). În regiunea Hortobágy, în acestă zi se ţinea cea mai mare sărbătoare, ciobani organizând baluri şi de multe ori chiar târguri. Sfântul Mihail cade adesea la sfârşit de săptămână, de aceea, în această zi ciobanii îşi completau lipsurile „echipamentului”necesar. În acestă zi se făceau şi înţelegerile cu noii servitorii, care în caz că trebuiau să se mute din acestă cauză, în localitatea Topolya din judeţul Bács de exemplu se spunea: „sa ales Sfântul Mihail de el sau de ea”. Printre românii di Ungaria, cu acestă zi începea anul de serviciu al slugilor, birjarilor şi al ţăranilor care lucrau la stăpâni. Ciobani secui din Gheorgheni, de Sfântul Mihail organizau „Sărbătoarea Lupului”, ca la întoarcerea turmelor de la stâni, acestea să fie protejate de atacul lupilor.

               Cu acestă zi începea aşa zisa „perioadă scurtă de carnaval”, mai exact a nunţilor, şi care ţinea până de Caterina, deci până pe 25 noiembrie.

În credinţa populară a ciobanilor erau multe prevestiri, în funcţie de starea vremii din acestă zi. De exemplu, din comportamentul animalelor ei preziceau, ce vreme va fi. Dacă în noaptea de Sf. Mihail oile se culcau laolaltă cu porcii, se aştepta o iarnă aspră. În caz contrar, se aştepta ca iarna să fie una blândă. În Bácska se zicea că dacă în acestă zi bate vântul dinspre est, iarna va fi una serioasă. În satele de pe cursul râului Ipoly se zicea, că dacă rândunicile încă nu au plecat de Sf. Mihail, va fi o toamnă lungă. În judeţul Gömör se zicea astfel: „Dacă de Sf. Mihai pe cal cade bruma, înseamnă că sfântul a adus iarna”. Locuitorii satului Pereszlény considerau că va fi o iarnă grea,în caz că tună de Sf. Mihai.

              De acestă zi se leagă şi multe interdicţii de muncă la femei. De exemplu mâine acelora care în acestă zi spală, va fi plină de răni, sau deasupra casei în care se calandrează în acestă zi, va tuna un an întreg. Pe lângă acestea, sunt cunoscute mai multe proverbe şi zicale populare legate de starea vremii din această zi. De exemplu: „De la cei ce iau pantaloni scurţi de Sf. Mihail să nu ceri sfaturi” sau „De la cei ce poartă pălărie de paie după Sf. Mihai, nimeni nu cere sfaturi”. Cu alte cuvinte, cine şi după acestă zi se îmbracă ca de vară, nu poate fi un om deştept. După data de 29 septembrie nici iarba nu mai creşte, conform zicalei „După Sfântul Mihail,  nici cu cleştele nu mai tragi iarba din pământ”.